Cum percep adolescenții stresul
Stresul a devenit un fenomen global, actual și obișnuit și afectează toate categoriile sociale și toate vârstele: de la preșcolari, școlari, adolescenți și până persoanele învârstă. Nu întâmplător este numit drept „boală” a secolului XXI. H. Selye, definește stresul ca o reacție de răspuns al organismului la o solicitare din exterior, din mediu sau din interior (motive strict personale) și consider că acesta este un „sindrom general de adaptare”.
Rapoartele și statisticile prezentate de variate instituții și organizații menționează că stresul ia o amploare în rândul tinerilor și adulților, iar adolescenții suferă și mai mult din cauza stresului comparativ cu generațiile precedente (Adams G., 2019). Printre cele mai frecvente surse de stres în rândul adolescenților se numără presiunea școlară,
conflictele familiale, nevoia de integrare socială, incertitudinea legată de viitor și influența rețelelor sociale. Sistemul educațional, prin accentul excesiv pus pe performanță și competiție, contribuie semnificativ la creșterea nivelului de anxietate în rândul elevilor. Adolescenții simt adesea multă presiune pusă pe ei, scopul fiind de a obține rezultate excelente, de a se afirma în multiple proiecte și de a face alegeri esențiale pentru cariera lor într-un moment în care încă nu și-au conturat clar valorile și aspirațiile.
În plan personal, relațiile cu părinții și colegii pot deveni surse de tensiune. Așteptările necomunicate, lipsa de comunicare asertivă sau comparațiile constante pot genera sentimente de inadecvare și frustrare. Așteptările părinților, ale cadrelor didactice sunt mari, conform tinerilor, iar ei resimt multă frustrare. Acest lucru îi pune în postura de a-i mulțumi pe toți. Mai mult, adolescenții se confruntă cu nevoia acută de acceptare și apartenență, iar excluderea sau bullying-ul pot avea efecte devastatoare asupra stimei de sine.
Consecințele stresului
Efectele stresului prelungit se resimt pe multiple planuri pentru aceștia. Adolescenții pot
experimenta anxietate, depresie, insomnii sau atacuri de panică. De asemenea, pot apărea comportamente de evitare (absentarea de la școală, izolarea socială), mecanisme de apărare disfuncționale (negarea realității, agresivitatea) sau chiar comportamente autodistructive (self-harm, consum de substanțe). Stresul cronic afectează sistemul imunitar, endocrin și digestiv, conducând la dureri de cap, tulburări de somn, scăderea apetitului sau creșterea tensiunii arteriale. Mai mult, atunci când nu există suport emoțional adecvat, adolescenții pot internaliza stresul, dezvoltând o imagine de sine negativă, dar și sentimente persistente de vinovăție și neputință.
Resursele pe care le au
Pentru a face față stresului, adolescenții au nevoie de instrumente concrete, dar și de sprijin emoțional autentic din partea familiei, prietenilor, dar și a cadrelor didactice. Un aspect esențial este ascultarea oferită cu deschidere și curiozitate. Adolescenții au nevoie de adulți empatici, fie că vorbim despre părinți, profesori, consilieri, mentori. Au nevoie de persoane care să le ofere un spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor și a gândurilor, mai ales când acestea sunt copleșitoare sau disfuncționale. Validarea emoțiilor, suportul și cultivarea unei relații bazate pe încredere pot face
diferența între un adolescent în dificultate și unul care își dezvoltă reziliența.
Respirația conștientă, meditația, somnul, sportul regulat, plimbările în aer liber sau exprimarea creativă (prin artă, muzică, scris) s-au dovedit a fi strategii eficiente în reducerea stresului resimțit de adolescenți.
Sportul are un impact pozitiv asupra dezvoltării creierului adolescenților?
Exercițiile fizice regulate nu doar că îmbunătățesc sănătatea fizică a adolescenților, dar au și un efect benefic asupra creierului lor. Sportul stimulează producția de substanțe chimice, cum ar fi dopamina și serotonina, care sunt esențiale pentru starea de bine. Acestea reduc riscul apariției simptomelor specifice depresiei, anxietății și nu doar.
Spre exemplu, o tehnică pentru a gestiona anxietatea resimțită și a te ancora în prezent este TEHNICA 5-4-3-2-1. Observă în jur și numește 5 lucruri pe care le poți vedea, 4 lucruri pe care le poți atinge, 3 lucruri pe care le poți auzi, 2 lucruri pe care le poți mirosi, 1 lucru pe care îl poți gusta. Este o formă de mindfulness cu focus pe stimuli din jur, care reduce gândurile intrusive și te ancorează în „aici și acum”.
Scrie într-un jurnal. Cercetările arată că scrierea emoțiilor, a situațiilor tensionate este utilă și contribuie la scăderea nivelului de stres resimțit. Să scrii, chiar și despre lucrurile pozitive sau pentru care ești recunoscător la sfârșitul unei zile, te poate ajuta în diminuarea stresului zilnic.
Stresul în adolescență nu poate fi evitat complet, dar poate fi înțeles, acceptat și gestionat mai bine. El face parte din procesul firesc de maturizare, dar devine periculos atunci când este ignorat sau când metodele de gestionare sunt nepotrivite/nocive. O societate care investește în sănătatea emoțională a tinerilor construiește nu doar persoane echilibrate, ci și adulți capabili să facă față provocărilor cu înțelepciune și curaj. E important și valoros să rămâneți aproape de adolescenții voștrii.